Publicat în Călătorii, Ipostaze

Amsterdam-O mică și binevenită evadare

IMG_876627 Decembrie – dimineață

Vacanță. Zile leneșe la cădura șemineului, dormit până târziu, ador acest dolce far niente. Când a sunat ceasul în dimineața asta, aveam vaga impresie că de abia adormisem, ce naiba, doar nu l-am pus greșit! Cu ochii lipiți de somn, am strecurat o privire spre ecranul dispozitivului de trezire ce îl consideram deja cel mai mare dușman și am constatat cu surprindere că era ora potrivită, ba mai mult, ignorasem prima alarmă și era deja la al doilea snooze. No problem, mi-am spus, bagajul mic îl făcusem de cu seară (pentru prima oară cred în viața mea nu plecam cu tot dulapul după mine), mai rămânea să arunc în grabă trusa de toaletă și gata. M-am smuls din pat, precipitându-mă spre bucătărie, nici o dimineață fără cafea. D deborda de prospețime, când Doamne reușește să se odihnescă și de unde are puterea să fie fresh la fiecare început de zi, mă depășește! Da, nu sunt o persoană matinala, am si un tricou meseriaș care amintește lumii întregi că nu sunt (Iamnotamorningperson – scris cu litere de-o șchioapă) dar îl port doar vara, că e cam sumar și mă dezgolește… Însă chiar sunt urâcioasă. Dacă aș avea putere, aș încropi o propoziție să îi comunic invidia mea: mă enervezi cu buna ta dispoziție! Nu am putere. Mă și dezarmează cu naturalețea lui. Mi-e drag, nu îi mai spun. Păcat că nu mă și contaminează.

După prima gură de cafea, un zâmbet mi se adună în colțul gurii. Nu pot încă articula, dar măcar nu mai sunt așa grumpy. Nu mai e nevoie să îmi spună că în jumătate de oră trebuie să ieșim pe ușă, știu și eu asta, așadar fac totul în grabă – ritualul matinal. Ajung la marea întrebare, cum sunt într-o eternă lipsă de inspirație: cu ce mă îmbrac? Mă ajută curtenitor (îmi oferă sugestiile lui de câte ori stau neajutoarată în fața dulapului larg deschis): cu rochița neagră de aseară (fusesem la o petrecere). Și ca să nu îmi dea timp să protestez, adaugă cu repeziciune: și cu cizmele noi de culoarea coniac. Cred că l-am surpins când, după o mică ezitare, am acceptat fără protest. Oricum nu aveam timp să fiu practică. Așa că m-am strecurat în hainele purtate cu o seară înainte și am dat naibii simțul practic deoparte, acela când aleg să călătoresc confortabil, sigur sigur fără tocuri și musai într-o pereche de blugi. Mda, mă consolam eu în gând, totul e mai altfel legat de această escapadă, plecăm în doi, lăsăm copiii cu bunicii, mergem cu trenul, nu cu mașina sau avionul, luăm autobuzul până la gară și nu taxi-ul. De ce nu și o ultimă, chiar necesară abatere?

Un scurt check-up și iată-ne gata de plecare. Nu am uitat să controlez dacă am pus în geantă aparatul meu foto, toate obiectivele și accesoriile necesare. M-am declar mulțumită și am ieșit pe usa. Ne-am îndreptat agale spre stația de autobuz de lângă biserica din centru (ne documentasem in prealabil unde trebuie să îl așteptăm). Ceea ce am și facut. Sunt momente când mi-aș dori să fi apelat mai des la mijloace de transport în comun, dar și mai mult să stăpânesc mai bine limba flamandă din regiunea în care locuim. Autobuzul de 7:52, spre marea noastră surprindere, a întârziat. Primul semn că ceva era în neregulă. Am cercetat de 2 ori afișul cu orarul si stațiile în care urma să oprească. Era clar trecută și aceea unde trebuia să coborâm noi. Am ridicat din umeri frustrată, fără a verbaliza însă.

Nu m-am enervat foarte tare când am realizat că mergem în direcția opusă. După 2 stații cu distanțe lungi între ele și un schimb de vorbe cu șoferul, iată-ne în mijlocul lui nicăieri. Nu chiar…

Așa într-o doară ne-am amintit că am trecut o dată pe lângă o gară, nu foarte departe de acest sătuc. Cătinel, dar nu prea, aveam noi o marjă, dar tot nu am fi vrut să pierdem trenul spre Amsterdam, am luat-o la deal, spre gara din Hoeilaart. Am facut câțiva pași, hotărâtă să nu pierd ritmul lui D și am regret amarnic alegerea cizmelor noi. Nu atat pielea care îmi încătușa gleznele, neobișnuite încă unele cu altele, cât înălțimea tocurilor, comode, dacă nu te aventurezi pe piatră cubică, în pantă. Am ales să nu mă enervez, mi-am repetat într-una în gând: ia-o ca pe o experiență, ia-o ca pe o experiență, până am ajuns să mă conving că nu e atât de rău. Doar ai the best cizme ever! Mi-am susurat eu încurajator. Și uite ce răsărit de soare demențial care parcă ține să împânzească cerul, ce aer proaspăt și câtă liniște la această oră a dimineții când nu forfotesc toți pe străzi! Am obosit deja, dar asta nu mă împiedică să nu mă apuce o veselie fără sens.

Am scos biletele de tren din automat, ne-am precipitat pe treptele interminabile si abrupte care duc la peron și trenul spre Gare de Midi s-a conturat în depărtare.

27 Decembrie – după-amiază

Călătoria cu Thalys-ul până la Amsterdam durează aproximativ 2 ore. M-am afundat în lectură. Frustrată că mi-am uitat cartea acasă, D. mi-a împrumutat tableta lui ca să îmi pot accesa altă carte începută pe kindle. El a adoarmit relaxat, eu mi-am pus căștile în urechi, asta  după ce mi-am selectat o listă de muzică. Am devenit complet absorbită în lectură. Toropită, aproape că nu vroiam să ajungem prea curând la destinație. Călătoria cu trenul e o adevărată aventură în sine pentru mine. Și nu mi-e deloc străină. Trenuri lente, greoaie, din epoci apuse, trenuri urâte, trenuri verzi, trenuri rapide si cu un oarecare confort, parcă mai bine amplasate in modernitate. Trenuri de mare viteză, trenuri frumoase, trenuri subterane… Pe toate le-am iubit. Din fiecare am cules câte o amintire memorabilă.

Prima întâlnire cu capitala olandeză a fost exact asa cum mi-am imaginat. Gara Centrală imensă, forfoteala maximă, ieșirea largă spre cheiul canalului, m-au întâmpinat ca o amintire dintr-un vis îndepărtat. Orașul s-a dezvăluit privirilor călătorilor încă de la primii pași făcuți pe stradă. Ador Amsterdam-ul! Mi-am zis repede. Avidă, am scanat panoramic împrejurimile.

Am ajuns la hotel în câteva minute și am dat de o recepționeră volubilă, primitoare și convinsă că ”Madam” ( musai cu accent american) e ahtiată după cumpărături. Crowne Plaza e un compromis bun dacă vrei confort și răsfăț. Nu am regretat alegerea lui D. Ne-am instalat fără nici o grabă, trăiam sentimentul că aveam tot timpul din lume. Așa a și fost! Dar ne era foame și ideea de a căuta un restaurant indian a capătat contur. Mergem la sigur după recenzii de cele mai multe ori, de ce ar fi dat greș, ne spunem noi. Am selectat al doilea de pe listă oferită de google, era mai aproape și am pornit entuziaști spre el.

Nu s-a comparat cu prima mea experienta intr-un restaurant indian – deh primul nu se uită niciodată pare-se – descoperit pe o straduță laterală din Soho-ul londonez. Indianul olandez a fost Ok doar, dar parantha lor cu brânză era demențială, am comandat în plus.

Am prins puteri dar tot nu am avut energie să lansez o sesiune de fotografii. Pe drumul de întoarcere, totul ma îmbia în jur, de la oameni, până la clădiri, străzi, peisaje. Lasă, scot aparatul când ieșim spre seară, îmi spun eu molatec. Ajunși la hotel, m-am prelins în așternuturi somnoroasă.

Anunțuri

10 gânduri despre „Amsterdam-O mică și binevenită evadare

    1. Oana draga, frunzarind eu administrativ blogul, dau peste comentariul tau uitat intr-un colt si nebagat in seama. Mea culpa! Nu stiu cum l-am sarit din calcul! Iti raspund cu mare intarziere, dar nu il pot lasa asa…
      Aici toate mijloacele de transport in comun au orar, cu virgula, ca sa zic asa. E afisat in fiecare statie. Intelegi de unde venea 7:52.
      Si e calculat probabil in functie de distante si traficul normal, de aceea o fi asa complex. Ca nu il respecta intru totul e altceva.. Dar lista e lunga, pe zile, perioade scolare si de vacante, zile de sarbatoare, zile ale saptamanii si weekenduri si evident, ore si minute.

      Apreciat de 1 persoană

    1. Mulțam mult, Potecuț. Urmarea vine si ea dar deocamdată m-am poticnit in alta vacanta care nici nu a început macar. Pregătiri trepidante de schi care ma paralizează pe moment. Vezi daca ma urnesc greu 😉

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s