Publicat în Verba volant...

Serile mele ploioase

MoetChandon01In seara asta am decis să mă răsfăț. Am ales cu grijă un pahar cu picior înalt din cele lăsate pe etajeră în ultima noastră seară, oarecum distrată de sunetul ploii indiscrete ce bătea insistent în fereastra de sub acoperiș. Am coborât în cava de vin și cum nu aveam nici cea mai mică intenție să mă privez, m-am ridicat pe vârfuri să iau de pe raftul de sus o sticlă de Moët & Chandon pusă la păstrare printre alte sticle, mai nobile sau mai puțin nobile.

De data aceasta nu am ezitat. La ce bun să las pe altădată și să amân, oare chiar contează când și de ce folosesc ceva cu adevărat rafinat?! De ce acesta nu ar fi un moment potrivit? Ba cred că este cel mai potrivit, nu vreau să impresionez pe nimeni si singurul lucru la care mă gândesc, este să mă răsfăț. M-am grăbit să o desfac acolo, parcă în căutare de oarece autenticitate. Mi-am dat seama chiar atunci că nu mai desfăcusem niciodată o sticlă de șampanie și am zâmbit amintirii când o desfăceai tu, timp în care eu îmi ascundeam fața în mâini de teama zgomotului inconfundabil al dopului. De parcă așa eram protejată. Ma alintam, ca întotdeauna când erai lângă mine. Atunci nu ploua așa des…

Mi-am turnat băutura spumoasă, ușor zgomotoasă, dar atât de parfumată, încât am închis ochii, cât să îi permit momentului să ma invadeze. Momentul în care o femeie singură, într-o casă marem goală, cu etaj, a încercat camuflat să nu se simtă copleșită de dor. Am decis chiar să ignor că rochia lungă de mătase s-a agățat neglijent într-un cui rămas de demult în cărămida roșcată. Am stat pe gânduri câteva secunde întrebându-mă doar la ce folosise. Rămasă fără răspuns, m-am aplecat să îmi mângâi bichonul ce se oprise curios în picioarele mele goale.

– Hai, i-am spus, hai să îmi ții companie pe canapeaua de sus, din mezanin, sub fereastra mică de sub acoperișul lovit de ploaie!

Am urcat treptele și o pală de vânt venită de la fereastra uitată deschisă pe verandă mi-a scuturat de pe umeri șalul subțire ce îmi tachina umerii dezgoliți acum. Într-o mână țineam paharul, în alta apucasem cu degete încleștate gâtul gros al sticlei de șampanie brută. L-am lăsat să cadă fără zgomot pe balustradă. M-am oprit o clipă pentru a privi în urmă, doar cât să îmi întăresc convingerea că e goală casa, că nimeni nu citește ca în alte seri pe canapeaua de piele de culoare incertă ce tronează in livingul larg, lângă lampa design cu abajurul alb uriaș, încăpere ce pare decupată dintr-o pagină de revistă de decorațiuni interioare și m-am scuturat involuntar de ideea ce vroia să se instaleze: „- E târziu, iar singura ta companie e câinele tău fidel…”

„-Da, da – gândul nu-mi dădea pace, așa că am ripostat – dar ploaia din geam e prezentă, e aici și lovește ușor să îmi reamintească”. M-am așezat exact pe locul din colț, unde atât de senină mă strângeam lângă tine când nu lipseai, ca să pot privi mai bine imaginea din sticla tăiată perfect în acoperișul casei: uneori nori albi ce traversau cerul albastru pe alocuri, alteori câteva stele răsărite își surâdeau, în alte dăți, o urmă de apus târzie… Acum, stropi de ploaie repezi.

Nu se vedea nimic clar, doar picăturile de apă șiroind și cum altfel, când totul se preta la neclarități de tot soiul?! Singurul lucru concret era eticheta de Moët & Chandon imperial.
Te-am ascultat și acum, când prezența ta era doar o idee și am aprins doar lampa înaltă din spate. Penumbra m-a învăluit.
Bichonul mi se așeză la picioarele încă goale dar atingerea plăcută a blănii lui moale mă făcu să tresar. Mi-am tras picioarele sub mine și am oftat dintr-un motiv necunoscut mie. Nedumerit, a ridicat capul, ca mai apoi să sară pe canapea. Și-a sprijinit delicat capul mic de rochia mea roșie și vaporoasă și timid s-a gudurat lângă mine. Ce-i trebuie mai mult, decât eu?! Nimic. Iată pe cineva ce și-a găsit echilibrul.
De-ar fi așa și în viața noastră. Să îți găsești echilibru a devenit cel mai dificil lucru din lume, iar căutarea asiduă în care mă aflu, cu siguranță că nu mă va ghida spre ceea ce tind.
Spre ce tind… Spre ce? Nici eu nu mai știu. Cum spuneam, singura realitatea e șampania rece. Și poate absența ta. Dar cu fiecare înghițitură, cu fiecare picur de ploaie ce cade în geam, cu fiecare notă muzicală de jazz ce emană din IPod-ul din stație, ma gândesc mai puțin la tine. Gândurile mi se îndreaptă către mine acum. Prea multă concentrare, prea multă încrâncenare. Fără nici o pauză. Iar slăbiciunea ce s-a instalat în urma alergăturii mele sufletești mă epuizează.

Dacă m-aș opri o clipă, dacă aș admite că fuga asta nebună nu duce nicăieri, poate la o întindere de mână aș găsi ceea ce caut. Degeaba, nu recunosc și pace! Doza mea de orgoliu nu îmi permite să văd lucrurile așa cum sunt, cum au fost: erai la o întindere de mână. Cu palma îndreptată spre mine, gata să mă cuprinzi în brațe. Am refuzat confortul unui gest sigur pentru această tulburătoare și dulce nesiguranță. Iată-mă în întregime! Vanitoasă, desculță, cu rochia ta preferată foșnind sub părul ondulat al bichonului adormit, cu paharul de șampanie odihnind pentru moment pe brațul canapelei din mezaninul nopților noastre calde.

E răcoare acum și totul îmi amintește de tine. Îmi desprind părul prins elaborat și îmi las capul pe spate obosită… Nu-mi pasă că îmi cade răzvrătit pe umeri, îl las în voie să se contopească cu roșul intens al rochiei.

Așa mă răsfăț eu, visând la tine, cu sticla de Moët & Chandon uitată pe podeaua de lemn langă picioarele mele desculțe coborâte de pe canapeaua din mezanin ca să pot simți fermitatea rece a nopții ce se scurge încet.

Listen to this song: „The story” by Norah Jones

Sursa foto: google

Anunțuri

6 gânduri despre „Serile mele ploioase

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s