Publicat în Monik sau d-ale mele..., Verba volant...

Joyeux anniversaire, draga D. !

Nature-PathwayAi putea spune ca ziua de ieri a trecut neobservata. Ai putea spune ca a fost o zi cu totul obisnuita. Probabil a fost, pentru multi dintre noi. Dar pentru mine, nu. Am incercat sa ma amagesc ca ar fi cel mai potrivit moment pentru a reinnoda o legatura intrerupta abrupt cu ceva timp in urma. Am cochetat cu ideea de a pune mana pe telefon si macar, daca vorbele mi s-ar opri undeva in gat, tematoare, poate doar sa compun un text de cateva randuri. Atat m-am framantat, incat la mijlocul zilei ma simțeam epuizata deja. Nu era vorba doar de urarea in sine, a fost mai degraba despre gandurile ce ma poartă spre ea. Ce vin si pleaca, de cele mai multe ori cand apare cate o zi speciala, ce iti aduce in amintire o vreme de mult apusa. Si faptul ca nu am uitat, nu am avut cum uita ca acea persoana exista. Si ca daca mi-a fost draga odata, mi-a ramas draga in ciuda haului ce s-a creat intre noi. Ne-am oprit la un punct si am ales sa mergem pe drumuri diferite in viata. Ne-am spus lucruri grele, eu poate mai mult ca ea. Am ranit-o si mi-a amintit asta, desi nu am stiut cum. Simtind apropierea rupturii, am aruncat ultima arma si am compus cea mai crunta scrisoare, necenzurandu-mi nici o traire. Impulsvitatea mea m-a costat pierderea ei. Stii cum e, cand un om sta si isi linge ranile intr-un colt si tu vii si mai infigi 2-3 lame de cutit? Fara sa stii ca era deja ranit. De ce nu mi-ai spus D. ca nu eram intr-un loc bun?! De ce?! Regretele nu isi mai au locul aici, nu ca ar fi prea tarziu, dar nu folosesc decat la o amaraciune in plus a sufletului. Priveste inainte, mi se sopteste de undeva dintr-un colț al minții! Spre seara am realizat ca ezitarea mea vine si din alta parte: mi-e teama ca intervenirea mea intr-un moment frumos, senin si calm din viata ei, i-ar umbri ziua, gandurile, trairea. Si m-am simtit nespus de egoista. Poate nu are nevoie de aparitia mea firava… Nu pot face asta, tot eu, sa mai bat inca un piron relatiei, asa inexistenta cum este.
In cele din urma, i-am spus in gand cum fac de cativa ani: „La multi ani, draga D. !”, trecandu-mi fugar prin minte ultima seara de adevarata complicitate, cand a fost langa mine intr-un moment in care aveam mai multa nevoie de ea. Desi la acea vreme deja se simtea in aer iminenta rupturii (ea declarandu-se deja ranita, de mine, de un gest, de o vorba de-a mea, nu stiu nici acum prea bine…). Cand am facut haz de necaz pe terasa la mine, sub racoarea noptii de primavara, cu un pahar de vin consolator uitat pe masa, asigurandu-ma cum stia ea cel mai bine: ”O sa fie bine…”, o promisiune ce s-a confirmat in timp…
Acum privesc inainte, nu stiu ce imi va rezerva ziua de maine, dar simt ca va fi bine. Nu voi grabi lucrurile, au ele felul lor de a veni in intampinarea noastra si in ceea ce priveste legatura noastra, asa stinsa cum este, am tot timpul din lume sa astept. Ce? Nu stiu inca…

Anunțuri

7 gânduri despre „Joyeux anniversaire, draga D. !

    1. 🙂 Imi plac oamenii directi si determinati sa actioneze, decat sa ramana cu regrete. Poate unde eu sunt opusul. Atat despic firul in 4, ca ajung sa ma indepartez de problema, in loc sa ma apropii, cat sa o pot aborda. In relatiile interumane ma tem sa merg pe teren minat. Daca nu stiu ce reactie primesc de la celalalt, aleg sa ma retrag. Stiu ca nu e cel mai bine, probabil ca trebuie sa lucrez la asta. Ar fi o ocazie ;). Imi plac lucrurile clare, ambiguitatile ma sperie. Acum sunt ca o testoasa bagata de tot in carapace. Poate prind curaj si scot capul…

      Apreciat de 1 persoană

      1. Dacă mă crezi, așa eram eu până acum doi ani. Și-acum mă gândesc cât de „fraieră” eram!..:))) Nu e ușor, recunosc, să ieși puțin din zona de comfort, dar crede-mă, emoțiile ulterioare trăite, nu se compară cu nimic! Deci CURAJ!!! Sun-o! O să vezi ce bine o să te simți după aceea!

        Apreciază

      2. Merci de incurajari :). Sunt adepta parerii ca oamenii se schimba constant. Am simtit ca am trecut in alta sfera din alte puncte de vedere, dar in relationari sunt aceea veche eu. Zici ca nu am invatat nimic pana acum. Ascult insa cu interes ce spun cei trecuti prin astfel de situatii. Si iti voi povesti daca am rasuflat usurata odata ce am luat decizia, sau daca m-am afundat si mai mult…

        Apreciază

      3. Prima regulă: ascultă-ți instinctul! Deci dacă primul gând a fost s-o suni, pui mâna pe telefon, ce îi spui apoi îți vine imediat! Dacă stai să „rumegi” ideea, deja nu mai acționezi! Deci eu aștept să-mi spui că ai sunat-o!

        Apreciat de 1 persoană

      4. Si eu care credeam ca sunteti deja de retour in tara… Merci ca ai avut timp sa te opresti si sa citesti atunci. Sper ca v-ati simtit bine la Bxl. Daca as fi fost disponibila, poate faceam o cunostinta noua :). Data viitoare. Drum bun spre casa si odihna placuta.

        Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s