Publicat în De-ale Karamelului

L-ati vazut cumva pe Zdreanta?

1MT_6457„L-ati vazut cumva pe Zdreanta

Cel cu ochii de faianta?”

male 6 weeksA intrat in viata noastra pe neasteptate cand s-a apropiat de mine timid sa ma miroasa si sa imi linga degetele.MT1_1400 Eram in vizita la fratiorul lui mai mic de care am uitat imediat ce mi-a iesit el in cale. MT1_1417Nu mai mare de 6 saptamani, de culoarea caramelului, cu pieptul si varful labultelor albe si o alta pata ca aruncata din intamplare pe frunte, m-a sedus intr-o clipita.

D1MT_8251e atunci, Karamel este anti-depresivul meu natural. Cand degetele mele ii ating blana ondulata, moale si caramelizata, toate grijile mele dispar. El e cel la care privesc peste capacul laptopului deschis, atunci cand sunt in pana de idei, cand imi scapa un cuvant sau cand fac o scurta pauza la scris.Tot el imi atrage atentia, aparand pe neaspteptate pe canapea, ca acord prea mult timp obiectului alb si imobil din brate. Curios imi da peste tastele care ma tin ocupata.

1MT_5833

Imi aduce zambetul pe buze  in nenumarate feluri si din cele mai variate motive: cand se trezeste brusc, ciufulit si turtit de somn ascultand cu urechea pungasa zgomotul, cand certaret, protesteaza sa nu fie deranjat, cand stie ca trebuie sa il pieptan, ascunzandu-se in locuri greu accesibile pentru mine, cand stramba nemultumit din nasucul lui maroniu, cand se linge multumit pe boticul murdarit de restul de branza proaspata mancata cu lacomie din cutia intinsa sa o linga, cand refuza sa inainteze pe strada opintindu-se cu incapatanare in labele din spate si tragand de lesa in semn de protest, cand isi arunca singur jucariile ca sa se amuze, cand ma trezeste dimineata cu o energie si vitalitate dincolo de intelegerea mea, cand ne avertizeaza pe un ton iritat ca se simte deranjat – gangurind pe limba lui, cand stranuta la un miros neplacut sarind dezorientat inapoi un pas, cand ma priveste si ma studiaza cu nesat cu ochii lui de culoarea chihlimbarului…

IMG_4144Pentru el sunt o zeita, pasind in urma pasilor mei cu gingasie, candoare si adulatie. E fericit pentru ca ma are si sunt fericita pentru ca exista. Ma cauta in cele mai neasteptate locuri atunci cand ii lipsesc si uita cu inocenta ca sunt uneori chiar langa el, descoperindu-ma cu veselie. E suprema lui bucurie reintoarcerea mea acasa.  E gandul meu ascuns in anticiparea momentului intampinarii lui. Recunostinta lui e nemarginita chiar si atunci cand il mustru. Eu il iubesc chiar si cand ma supara. El este sincer. Protesteaza daca te bagi prea mult in sufletul lui, dar adora sa il smotocesc ca si cum as fi un partener de joaca. E lipicios dar nu foarte, sunt lipicioasa, prea tare. E cuminte. Accepta cu usurinta noi reguli si se abate de la ele cu demnitatea unui catelus ranit in amorul propriu. Nu ii place sa razi de el, refuza cu indarjire sa iti dea mingea, de teama ca i-o vei lua (desi exact asta vrea). Se precipita ca si cum nu a mai facut niciodata un lucru, desi il face regulat. Are cele mai dragalase reactii la cuvintele cheie care pentru el au o semnificatie, devenind foarte atent la ce spun. Isi lasa capul intr-o parte de parca asa ar intelege mult mai bine vorbele mele. Insista sa fie mangaiat daca am intentia sa ma opresc si isi baga singur capul sub mana mea.

1MT_7003E nazdravan si pus pe sotii, fura cand nu ma uit cutii de carton si le rupe in zeci de bucatele, pe care le arunca tacticos prin toata casa. Topaie ca un ied cand se joaca si alearga ca un iepuras prin iarba. Iar eu rad, ma veselesc, chicotesc si ii contaminez si pe copii.

1MT_7650E un circar innascut si uita ca e patruped, cand cerseste ceva de pe dupalul din bucatarie. Plange ca un pui cand e speriat sau are vreo doleanta.

E gelos si plin de personalitate, cand suntem 2, el se baga intre noi plin de rasfat.

Se cearta cu oamenii de zapada, cu prelatele de pe motociclete si cu dulaii negri. Imi cere ajutor cand il apuca frica si cere in brate ca un copil speriat. De multe ori considera ca sunt din acelasi regn animal. Cu siguranta crede ca eu sunt din al lui 🙂

MT1_1455E port-bonheur-ul nostru si suntem foarte recunoscatori ca face parte din viata noastra. Se face un an de cand l-am adus acasa si ne-am imprietenit. De atunci ma insoteste peste tot unde este acceptata prezenta lui. Merge cu noi in vizita la prieteni, imparte croissant-ul cu prietenele mele la cafenea, se bucura de atmosfera de vacanta din concediile noastre, ii acompaniaza pe copii la scoala dimineata si ii asteapta nerabdator tot acolo, dupa-amiaza si oriunde altundeva unde este bine primit.

1MT_7662„…E un câine zdrenţuros
De flocos, dar e frumos.
Parcă-i strâns din petice,
Ca să-l tot împiedice,
Ferfeniţele-i atârnă
Şi pe ochi, pe nara cârnă,
Şi se-ncurcă şi descurcă,
Parcă-i scos din calţi pe furcă…”

Anunțuri

Un gând despre „L-ati vazut cumva pe Zdreanta?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s