Publicat în Călătorii, Ipostaze

Periplu portughez partea a 2 a


1MT_33372. Obidos – fila de poveste…

Situata la distanta de aproximativ 85 de Km  de Lisabona ce o lăsam in  urma – drumul indepartandu-se usor de coasta spre interiorul tarii, in directia nord-est – cetatea medievala Obidos ne astepta nerabdatoare, cu semne de sarbatoare in aer – emanate de pregatirile festivalului medieval care se desfasura chiar atunci. 1MT_3243A fost nu numai o calatorie in spatiu, dar si in timp si am adorat fiecare minut petrecut acolo. Veselia molipsitoare a localnicilor si a turistilor ce impresurau cetatea ne-a contagiat imediat ce am trecut zidurile in zona pietonala, in timp ce bagajele noastre erau purtate pe bicicleta receptionerului de la bed & breakfast-ul unde rezervasem 2 apartamente pentru acomodarea confortabila a grupului nostru.

Zi usor innorata, insa acest lucru nu ne-a adumbrit deloc explorarea. Primiti cu mult entuziasm, cu cate un shot de ginjinha – lichior tipic portughez, am facut check in-ul pentru apartamentele noastre rezervate la Casal da Eira Branca. Apartamentele, raspandite pe alocuri in oras, au fost mai mult decat acomodante. 1MT_3315Cu un aer rustic desavarsit, apartamentul nostru de o simplicitate surprinzatoare, a fost impecabil de curat si mai spatios decat am fi avut nevoie doar pentru o noapte, avand o suprafata de 90 m2.

DSC02146

Nerabdatori, ne-am precipitat pe usa medievala a casei noastre de o zi, imbiati de strazile inguste si animate sa ne integram in atmosfera. 1MT_3334

IMG_3371_2 IMG_3370

Cum ideea era sa exploatam la maxim ziua, am ales ca mai intai sa facem un circuit pe zidurile care inconjurau cetatatea din Obidos, care isi pastreaza chiar si acum intacte casele, castelul, biserica si aleile tipice intr-o cetate. Astfel am putut profita si de soarele ce decisese sa isi dezvaluie razele chiar in acele momente.

1MT_32501MT_3273

S-a aratat ca hoinareala noastra pe ziduri nu a fost chiar atat de sprintena pentru unii dintre noi, cum subsemnata are o senzatie acuta de lipsa de echilibru in spatiu. Eram usor de recunoscut, persoana care se tinea de parapet si studia cu incapatinare crenelurile inalte, cat sa nu fie nevoita sa priveasca in jos. Si cum nu ar fi ea daca nu ar transfera totul asupra copiilor, ii zapaci pe ei cu remarci din ce in ce mai iritante pentru ei: „-V. nu te apleca! A. nu merge pe margine!” etc.  Cei aventurosi au luat-o inainte, iar 3 dintre noi au ramas in urma, mentinand un ritm mult mai lent.DSC02155 Sigur, teama mi-a fost domolita doar de tentatia de a captura in imagini frumusetile ce se aratau ochilor de la inaltime. Drumul fiind nebanuit de lung, o ora si jumatate mai tarziu, dl. D (care isi pierduse rabdarea sa ma astepte la anumite intervaluri), a revenit, oferindu-mi o portita de scapare, anume, sa coboram la urmatoarea iesire. O parte din grup a ramas pe ziduri, iar eu, sotul si A. ne-am aventurat prin cetate.

1MT_3290

In peregrinarea noastra ne-am indepartat de centru ajungand pe niste srazi laturalnice, neanimate, unde am avut ocazia sa fotografiez pe indelete cateva din decorurile usilor impresurate de  1MT_3279 flori, ce dadeau viata peretilor albi ai caselor.

Ceva mai tarziu ne-a iesit in cale o localnica, joviala si aparte, de aproximativ 60 de ani. Se indrepta spre noi fara nici o ezitare de parca venea in intampinarea noastra. Fara nici un preambul, a inceput sa ne susure in portugheza, iar noi o priveam intrigati. A dedus ca nu prea am studiat limba ei la scoala, asa ca din gesturi si priviri, ne-a facut sa intelegem ce vroia sa spuna. A incercat sa ne explice ca ne binecuvanteaza uniunea, apoi ne-a luat cu blandete mainile si ni le-a impreunat, rostind ceva numai de ea stiut si repetand cuvinte cheie mai usor de inteles: frumosi, pentru totdeauna, pretuiti-va etc. . Cand mi-a dat drumul la mana, mi-a trecut fugar prin minte ca as vrea sa o fotografiez, insa nu am reusit, incremenita fiind de aceasta aparitie. M-am dezmeticit, dar se indepartase deja, asa cum aparuse, pe neasteptate. Am privit-o extatic pana cand a disparut din raza mea vizuala. Fara echivoc, am simtit ca am trait o experienta cu iz mistic si i-am multumit in gand.

Ne-am reintregit grupul ceva mai tarziu ca sa mergem sa mancam impreuna de pranz, la un restaurant rustic (cum altfel?!), fiecare uitand-se in farfuria celuilalt la bucatele apetisante.

1MT_3299

Dupa masa, unii 1MT_3324dintre noi au simtit nevoia de o siesta la racoarea apartamentului, fetele in schimb vroiau sa isi cumpere cununi de flori de la localnicii care le impleteau  cu migala. A fost foarte dificil sa se decida la culoare, model, stil si persoana care le impletea, asa ca am pierdut ceva vreme cautand. Am baut o cafea mai tarziu la o terasa, avand astfel ocazia sa asistam de la distanta la continuarea pregatirilor de seara. Intre timp, atat eu cat si prietena mea am avut o dispozitie de moment si iata-ne si pe noi cu flori in par gata de sarbatoare ;-).

Pe la 5:30 p.m. am asistat la defilarea participantilor la festival, excelent deghizati, dupa care ne-am regrupat pentru a intra in curtea castelului, unde se desfasurau activitatile de tot soiul.  IMG_3022_21MT_3396Am baut hidromel din halba, am mancat cot la cot la o masa lunga de lemn, cu mana din bliduri – cand am protestat ni s-a atras atentia ca in epoca medievala nu se foloseau furculite.1MT_3430Tot atunci ne-am fotografiat cu nebunul castelului, vrajitoarea cea rea, si niscai mascarici de curte. 1MT_3405Mai tarziu, am asistat la un concert live cu tambururi si in cele din urma ne-a prins ploaia care isi amanase sosirea cat a putut ea de mult. Ne-am adapostit o vreme la inghesuiala sub acoperisul unui bar medieval amenajat in piata, ca apoi sa evadam intr-o patiserie, pentru a sfarsi seara linistit, cu ceai si prajituri portu1MT_3312gheze, servite de o tanara romanca simpatica. Ce mica e lumea!

Voiajul nostru tematic in acest loc izolat cumva de epoca moderna mi-a imbogatit experienta din toate punctele de vedere; am ramas atat cu memorii frumoase lipite de suflet, cat si cu imagini ca rupte dintr-o fila de poveste.

A doua zi, dupa un micul dejun generos oferit de b&b, am purces la drum spre Coimbra, lasand cu regret in urma nealteratul Obidos.

1MT_3332

Va urma…

Anunțuri

7 gânduri despre „Periplu portughez partea a 2 a

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s